Relatia dintre pasari si copaci

Noutati

26 mai 2023

Ți-a trecut vreodată prin minte cum ar fi viața ta dacă nu ai fi om, ci copac? La prima vedere poate părea că totul ar fi mult mai simplu pentru că natura își urmează singură cursul. Dar trebuie să știi că nu e deloc floare la ureche să fii arbore, mai ales dacă te gândești la faptul că stai imobil, cu rădăcinile înfipte în pământ, și nu poți lua nicio măsură atunci când te deranjează ceva. Depinzi în totalitate de alții.

Doar gândește-te câți factori îi pot afecta fără ca ei să poată reacționa în vreun fel. De câte ori oamenii reci recurg la tăierea lor? Copacii sunt cei ce ne oferă nouă umbră. Însă în zilele cu temperaturi extrem de ridicate ei cum se pot adăposti? Din păcate nu pot face asta, iar acest lucru se reflectă în felul în care arată frunzele (unele se deformează, au arsuri pe margini, în timp ce altele pică de timpuriu). Odată cu timpurile toride intervine și seceta, iar copacii însetați ce fac? Așteaptă nestrămutați o binecuvântată ploaie.

Lumina este principala lor sursă de hrană, iar de-a lungul primăverii și verii există o luptă avidă pentru a ajunge la aceasta. Pentru copacii mai firavi, competiția pentru lumină poate însemna, de fapt, sfârșitul. În anotimpul rece, arborii trebuie să-și drămuiască înțelept rezervele pe care și le-au făcut de-a lungul anotimpurilor calde, căci nu pot merge la magazin să își cumpere niște nutrienți. Și uite cum viața unui copac nu mai pare la fel de simplă. Iar dacă mai iei în considerare și dăunătorii care îl pot răni, atunci chiar înțelegi că un arbore falnic a muncit și a luptat mult pentru a putea ajunge așa. Cam așa și la oameni, nu?

În rândurile care urmează vom vorbi despre niște prieteni ai copacilor, cei care îi ajută să treacă peste anumite obstacole. Dacă rămâi alături de noi vei descoperi care este relatia dintre pasari si copaci și care sunt efectele acesteia. Dar până acolo să vorbim despre buturuga mică ce răstoarnă carul mare, adică despre potențialul dăunător al unor insecte sau viermi.

Relatia dintre pasari si copaci – dăunătorii-hrana păsărilor

După cum spuneam în rândurile de mai sus, buturuga mică poate să răstoarne carul mare. În cazul despre care noi vorbim, lucrurile stau cam așa: insectele și viermii pot avea efecte devastatoare chiar și asupra celor mai impunători copaci. Dar cine sunt, de fapt, acești dăunători, care își duc veacul ronțăind plantele?

Unii dintre ei, precum cărăbușul de mai, atacă frunzele, florile și fructele în formare. Acțiunea lor poate fi atât de puternică, încât uneori din frunze rămân doar nervurile centrale. Alții – acarienii – acționează mișelește, fiind niște specii parazite și prădătoare. Cicadele au aparatul bucal adaptat pentru înțepat și supt.

Ne mai întâlnim cu gândaci, gărgărițe, insecte minatoare, lăcuste – care mai de care mai pus pe ronțăit și pe sfredelit. Limacșii atacă plante legumicole, dar și flori, viță-de-vie, pomi și arbuști fructiferi. Musculița albă colonizează frunzele și lăstarii, ceea ce duce la frunze ce se îngălbenesc, se usucă și cad. Omizile se hrănesc cu frunzele și pot provoca pagube însemnate în cazul pomilor fructiferi.

Păduchii lânoși sau țestoși se pot regăsi pe frunze, ramuri, tulpină sau trunchi. Ploșnițele sunt dăunătoare în mod special pentru culturile agricole. Viermii sfredelitori, de exemplu sfredelitorul tulpinilor Cossus Cossus, găurește tulpina și ramurile copacului. Mai putem observa viermi ai fructelor sau ai rădăcinilor. Larvele viespilor se hrănesc cu plante în moduri diferite având ca rezultate orificii sau crestături în frunze. Tripșii sunt niște insecte dăunătoare, care atacă diferite plante și culturi agricole.

Aceasta este doar o parte a celor ce pot provoca daune plantelor. Îi putem așeza lejer pe o listă neagră pe care să o oferim păsărilor pentru a-și alege meniul zilnic. Menționam mai sus că totuși arborii nu sunt chiar singuri, ci au niște prieteni ce le vin în ajutor. Relatia dintre pasari si copaci va fi descrisă mai jos pornind de la modalitatea în care păsările scapă natura de insecte.

Care-i rolul zburătoarelor în relatia dintre pasari si copaci

Fiecare specie de pasăre are lista proprie de preferințe în ceea ce privește hrana, dar și modul de a acționa. Până acum nu am văzut niciun aprozar care să le pună la dispoziție mâncarea trebuincioasă, deci păsările trebuie să se descurce cum știu ele mai bine pentru a-și potoli foamea. Unora dintre ele le place să vâneze ziua, altora noaptea. Dar printre ele găsim și nagâțul, o pasăre atât diurnă, cât și nocturnă, care consumă râme, melci, păianjeni și insecte. Pe acesta nevoia l-a învățat că tropăitul pe sol determină o observare mai facilă a pradei, așa că din când în când l-ai putea zări făcând astfel de mișcări. (2) Ce mai putem spune? Ajungi să faci orice pentru a-ți umple stomacul. Iar dacă asta înseamnă să faci niște pași de dans… îi faci!

Caprimulgul este o pasăre specifică pădurilor de conifere sau mixte, dar și a pășunilor. Acesta zboară la crepuscul sau noaptea și prinde insectele din zbor. (5) E ca și cum ai merge pe stradă și ai mânca un sandvici. Drepnea neagră se hrănește aproape în exclusivitate cu insecte, pe care le capturează în zbor în timp ce vânează în grupuri, care pot fi formate din mii de indivizi în zonele abundente cu insecte. (6) Modul lor de acționare îl putem asemăna cu ceva din viețile noastre, cu restaurantul la care trebuie să îți faci rezervare cu o lună înainte pentru a-ți asigura un loc.

Prigoria are în meniul său în exclusivitate insecte. Te poți uita la ea atât cu ochi răi – dacă iei în calcul că se hrănește cu albine -, cât și cu ochi buni – dacă te gândești că în dieta sa intră și viespile, lăcustele sau cicadele. Indiferent de cum o vezi, e musai să-i observi tactica pe care o adoptă atunci când vine vorba de îndepărtarea acului anumitor insecte. Prigoria se folosește de suportul pe care s-a așezat și apoi dă-i și muncește! Lovește prada de respectivul suport până ce uită că ar fi avut vreun ac. (7)

O fi existând cineva care să nu fi auzit (de) pupăza din tei? Pe lângă cântecul ei repetitivo-enervant (cel puțin pentru Nică a lu’ Creangă), aceasta are pe lista de preferințe insecte, larve de fluturi, coropișnițe ori coleoptere. (8)

Dacă pupăza o cunoaștem cu toții, ce zici de capîntortură? Ai auzit până acum de această pasăre care se hrănește în principal cu furnici? (9)

Dar de pasărea ce are întotdeauna burghiul pregătit? Ciocănitoarea se hrănește cu insecte și cu larve. Poate realiza găuri importante în trunchiul copacului, încercând să găsească diferite specii care se află sub scoarța acestuia. Nu întotdeauna se folosește de unealta pe care o are la dispoziție ca să găurească trunchiul copacului. Uneori înlătură doar scoarța hrănindu-se cu speciile găsite imediat sub aceasta. (10)

Lăstunul de mal vânează fie în grupuri, fie singur. Prinde insectele din zbor, dieta sa fiind formată în totalitate din acestea. (11) La fel stau lucrurile și cu rândunica. (12) Iar de la codobatura galbenă aflăm că relația dintre păsări și copaci nu este un caz unic, existând o conlucrare și între păsări și animale. Așadar, codobatura urmărește cirezile și turmele pentru a se hrăni cu insectele care se așază pe acestea. (13)

Păsările de noapte nu stau nici ele degeaba. Striga este o pasăre nocturnă și crepusculară, un maestru al zborului silențios, astfel surprinzând prada formată din mamifere mici și insecte. (3) Cucuveaua este carnivoră și consumă insecte, în special dintre acelea care zboară în perioada de crepuscul sau pe timp de noapte. (4)

Că vânează pe timp de zi ori pe timp de noapte, că se hrănește în exclusivitate cu insecte sau nu, cert este că relația dintre păsări și copaci funcționează în niște parametri pe care niciuna dintre părți nu îi stabilește, ci mai degrabă fiecare știe care îi e locul și face ceea ce îi este menit. Copacul oferă adăpost păsărilor, iar ele își văd de zbor și de căutat hrană. Și, tot într-o sinergie tacită, zburătoarele mai fac ceva deosebit de important. Aripile lor ajută la polenizare, corpurile lor devin gazdele temporare ale semințelor ce sunt transportate până în te miri ce locuri, pe picioarele lor pot căra spori de ciuperci, atât de necesari bunăstării copacilor.

Ne luăm zborul spre finalul articolului…

În relatia dintre pasari si copaci nu este nimic complicat sau de neînțeles. În natură există un echilibru perfect, dar sensibil, așa că orice intervenție umană îl poate deregla, poate determina niște schimbări cu efecte nefaste. Uneori credem că facem bine prin intervențiile noastre, însă acțiunile noastre pot avea urmări pe termen lung. De exemplu, prin intermediul pesticidelor dorim să distrugem dăunătorii pomilor, dar nu avem în vedere că dispariția acestora poate provoca și pierea prădătorilor naturali, adică păsările. Să fim cu luare-aminte la ceea ce se întâmplă în jurul nostru și să chibzuim pe îndelete înainte să facem ceva ce ar putea destabiliza mediul înconjurător. Natura este cea care ne oferă limpezime, este gura de aer proaspăt de care avem nevoie după ce rutina sufocantă ne-a acaparat. De la ea putem învăța ce înseamnă credința, ce reprezintă buna conviețuire, cum putem trăi în armonie cu cei de lângă noi. Să ne lăsăm ghidați de păsările care, în zborul lor spre culmile cerului, știu să revină cu picioarele pe pământ și să își continue menirea. Să plantăm un zâmbet pe chipul persoanei de lângă noi, să ajutăm, să ne înălțăm gândurile și gesturile pentru a putea sădi viitorul optimist ce-ncepe chiar mâine!

Bibliografie:

Articole Asemănătoare

Relatia dintre pasari si copaci

Care-i rolul zburătoarelor în relatia dintre pasari si copaci

Ne luăm zborul spre finalul articolului…

Bibliografie:

Articole Asemănătoare

Biodiversitatea în România: O comoară naturală pe care trebuie să o protejăm

5 schimbări simple pentru a reduce amprenta de carbon în viața de zi cu zi

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Biodiversitatea în România: O comoară naturală pe care trebuie să o protejăm

5 schimbări simple pentru a reduce amprenta de carbon în viața de zi cu zi

Pe urmele naturii sălbatice: Pădurea Letea

Garda verde: perdelele forestiere în acțiune pentru o lume mai bună