Garda verde: perdelele forestiere în acțiune pentru o lume mai bună

Se vorbește mult despre importanța pădurilor și despre motivele bine întemeiate în virtutea cărora pădurile ar trebui protejate. Compania ACN susține, prin proiectul ACN Goes Green, măsuri ce țintesc creșterea suprafețelor verzi ale României, cât și sporirea calității acestora. Într-un asemenea context, trebuie subliniat faptul că un pas extraordinar înspre protejarea mediului și înspre întărirea echilibrului natural constă în înființarea de perdele forestiere absolut necesare țării noastre. 

De ce este nevoie de înființarea de perdele forestiere ?

Motivele pentru care perdelele forestiere pot fi o soluție eficientă sunt numeroase. Conform Legii 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție, acestea sunt de mai multe tipuri: 

„a) pentru protecţia terenurilor agricole contra factorilor climatici dăunători şi pentru ameliorarea condiţiilor climaterice din perimetrul apărat; 

b) antierozionale, de protejare a solului supus fenomenelor de eroziune; 

c) pentru protecţia căilor de comunicaţie şi de transport, în special împotriva înzăpezirilor; 

d) pentru protecţia digurilor şi a malurilor contra curenţilor, viiturilor, gheţii şi altele; 

e) pentru protecția localităților şi a diverselor obiective economice şi sociale.” (1)

Iată 5 motive pentru care înființarea de perdele forestiere reprezintă un deziderat obligatoriu de atins. Ele au efecte benefice asupra agriculturii, localităților, căilor de comunicație, digurilor de apărare împotriva inundațiilor și pot preveni alunecările de teren. Concluzionând, s-ar putea spune că perdelele forestiere „sunt plantaţii de arbori şi arbuşti de forma unor benzi înguste şi lungi, amplasate pe marginea unor obiective, pentru a le apăra de influenţele negative ale diferitelor adversităţi naturale, cum sunt: vânturile puternice, viscolele de zăpadă, valurile şi scurgerile de apă la suprafaţa solului sau rezultate din activitatea omului (pulberi telurice sau industriale, poluări industriale etc.)”  (3)

Care este istoria înființării de perdele forestiere în România?

Conform unui articol apărut în Tribuna Sibiului în 21 octombrie 2005 și semnat de Ștefan Munteanu, istoria perdelelor forestiere din România este următoarea:

„În ţara noastră, primele perdele forestiere de protecţie s-au făcut la Mărculeşti-Ialomiţa, în anul 1881, apoi în 1884 s-au plantat cu salcâm nisipurile mişcătoare (zburătoare) din sudul Olteniei. În anul 1904, profesorul de silvicultură D. R. Russescu analizează nesiguranța recoltelor agricole și cauzele secetelor din țara noastră și elaborează harta împăduririlor din Bărăgan, în care se prevăd ca mijloace de luptă contra vântului şi secetei perdele de protecţie. Mai târziu (1934), Aurelian Pană, fost ministru al Agriculturii, plantează la moşia sa din Frăţileşti perdele de protecţie şi constată sporuri la producţia de cereale de 250-300 kg la hectar, în anii secetoşi, şi de 600-650 kg/ha de grâu, în anii normali. La fel a procedat şi Gheorghe Median, în anul 1936, la ferma sa din Peceneaga (Constanţa). Rezultatele sunt de necontestat. În judeţul nostru, în anul 1956, se plantează o fâşie de pădure (perdea) de-a lungul căii ferate, în apropiere de Tălmaciu. O dezvoltare, la scară naţională, a avut loc între anii 1948-1961, când un sibian (prof.dr.doc. Ioan Lupe, de la Politehnica bucureşteană), a reluat lucrările anterioare, întocmind un proiect de perdeluire pentru întreg teritoriul ţării noastre, ocazie cu care s-au plantat peste 6.000 hectare (5.300 km) de perdele forestiere în Bărăgan şi Dobrogea. La fel, aceste avantaje sunt de necomentat.” (3)

De ce aduc perdelele forestiere avantaje în agricultură? 

Agricultura și silvicultura sunt două domenii care par a fi potrivnice. Această constatare trebuie înțeleasă în contextul necesității dedicării unei suprafețe de teren fie procesului agricol, fie împăduririi. Totuși, există situații în care aceeași arie cuprinde nu doar culturi agricole, ci și zone în care s-au făcut plantări de arbori. Un studiu publicat în 1998 și aplicat în legătură cu Stațiunea de Cercetări Agricole Turda demonstrează că perdelele forestiere amenajate în imediata vecinătate a terenurilor agricole aduc mari beneficii producției.

„În condițiile agroecosistemelor cerealiere din centrul Transilvaniei, sistemul tehnologic cu perdele forestiere antierozionale asigură stabilizarea unui echilibru entomocenotic care are ca efect reducerea populațiilor de insecte dăunătoare prin activitatea fondului natural de entomofagi. În perioada 1990-1996, la Stațiunea de Cercetări Agricole Turda, în structura faunei de artropode din agroecosistemul cu perdele forestiere de protecție, entomofagii prădători sunt reprezentați de toate grupele sistematice cunoscute […] și care desfășoară o activitate intensă și eficientă de distrugere a fitofagilor din culturi. În structura faunei de artropode, auxiliarii ating 35% în grâul de toamnă, 24% în orzul de primăvară, 57% în marginile câmpurilor cu ierburi și perdele forestiere.” (1) Cu alte cuvinte, perdelele forestiere încurajează apariția mamiferelor și păsărilor ce se hrănesc cu insecte dăunătoare culturilor agricole. Prezența acestui mecanism poate duce la renunțarea sau diminuarea cantităților de insecticide și pesticide folosite pe o anumită suprafață. „Abundența, activitatea entomofagă și conservarea speciilor prădătoare sunt favorizate în mod particular de existența în complexul florei agroecosistemului cerealier a unei vegetații diversificate, reprezentate de speciile de arbori și arbuști din alcătuirea perdelelor forestiere,  de speciile de plante din benzile marginale de ierburi și din pajiști, precum și de structura culturilor din rotația cerealieră (incluzând grâu, orz, porumb, fasole, trifoi sau lucernă).” (2)

De ce aduc perdelele forestiere avantaje în sistemele de circulație?

Înființarea de perdele forestiere în jurul șoselelor poate aduce multe avantaje economice. Cu toate acestea, acțiunea poate declanșa o creștere însemnată asupra accidentelor rutiere. Prin urmare, nu vom poposi asupra acestui subiect, ci ne vom îndrepta atenția asupra căilor ferate. Înființarea de perdele forestiere în proximitatea căilor ferate are rolul de a le feri pe acestea în timpul iernii, când căderea zăpezii nu doar că poate perturba traficul feroviar, ci poate duce la pagube economice însemnate. „Apărarea porțiunilor expuse se făcea în trecut numai prin panouri de scânduri (denumite parazăpezi) care cereau o cantitate mare de cherestea, mai ales pentru că din primăvară și până în toamnă panourile dispăreau.” (4)

Bibliografie: 

1. www.legislatie.just.ro 
2. Malschi, Dana; Aspecte parțiale privind diversitatea și echilibrul entomocenotic în cel mai vechi agroecosistem cerealier cu perdele forestiere de protecție din centrul Transilvaniei; Buletin de Informare Entomologică; 1998, vol. 9, nr. 1-2, p. 155; 
3. Munteanu, Ștefan; Perdelele forestiere de protecție – o necesitate; Tribuna Sibiului, 21 octombrie 2005, anul 121, nr. 4466, p. 21; 
4. Apărarea liniilor contra înzăpezirilor prin plantații de perdele forestiere; Revista Căilor Ferate Române; 1 iulie 1955, anul 3, nr. 7, p. 354;